Nu știu să spun ce m-a impresionat mai mult în cele două zile în care am stat la târg, cu Maica Serafima și copiii de la Mănăstirea Marcuș, Covasna. Poate faptul că am simțit încă o dată că rugăciunile ne sunt ascultate. Că Maica Domnului i-a supravegheat pe micuți cu o dragoste care nu se poate măsura. A avut grijă de ei, le-a trimis prin oameni minunați bănuți, mâncare, hăinuțe, îmbrățișări și cuvinte calde. Chiar și oameni care i-au dus în parc atunci când s-au plictisit sau la un tur de oraș, cu autobuzul turistic. Măicuța Domnului s-a îngrijit de toate și copiilor nu le-a lipsit nimic.
M-a impresionat bănuțul cerșetorului sprijinit în două cârje care a vrut să cumpere o iconiță și să-i ajute în acest fel și pe copii.
M-am uitat emoționată la Sara care a citit în fiecare zi, din proprie inițiativă câte un acatist pe care l-a ales singură de pe masă. Sara începe la toamnă clasa a doua.
Mi-au dat lacrimile când am descoperit că fetițele, inspirate de cei care lăsau acatiste pentru mănăstire au scris și ele în joacă, câte un acatist. Am rămas fără cuvinte când am văzut că pe listă mi-au trecut și mie numele.
Copiii s-au întors duminică seara în poiana lor de poveste. La Marcuș e însă întotdeauna nevoie de ajutor. Este nevoie de voluntari, de bănuți și de multe altele. Dacă doriți să aflați cum îi puteți susține puteți intra pe blogul lor www.ingeriidelamanastire.blogspot.com. Este de folos și dacă mediatizați acest blog.
Mulțumesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu