El este prietenul meu, Ionuț. De la el am putea să învățăm fiecare o mie de lucruri. Am putea învăța să nu ne plângem când ne doare. Sau când ne simțim singuri. Am putea învăța să zâmbim și să ne ridicăm chiar și atunci când ne simțim sufletul amputat. Ionuț a rămas fără mâna dreaptă în urmă cu numai o săptămână, după un an petrecut în spital. El este sărac, singur, bolnav de cancer, orfan de tată și abandonat de mamă, departe de frați și familie. Și în același timp Ionuț este bogat, luminos, bun, iubitor, înțelegător, generos. Și nu exagerez deloc. Pur și simplu acest copil mă fascinează. Nicio clipă nu uit însă că are doar 13 ani. Și de Crăciun va sta singur în spital. Și nu doar de Crăciun. Doar Dumnezeu știe câte luni de acum încolo. Ionuț nu cere mai nimic. Dar are nevoie de o încurajare, de prieteni, de o vorbă bună. Îl găsiți în salonul 520, la etajul 5 al Spitalului "Marie Curie", sectia Oncologie. Înainte să-l vizitați îl puteți suna: 0725076040.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu