Am încercat să îngrop durerea muncind în casă până la epuizare. Munca nu mi-a răpit și lacrimile. Am terminat ceea ce începusem cu mult timp în urmă, pentru Sofia - să zugrăvim apartamentul și să-l pregătim pentru venirea ei acasă.
Sofia ar fi trebuit să se nască la final de noiembrie. Dar ea s-a grăbit să vină pe lume, ca să plece mai repede la Tatăl, în Cer. Nu a apucat să intre în casa noastră. Ne-a ocupat doar inimile. Sofia s-a dus direct ACASĂ, acel acasă unde ne-am dori toți să ajungem.
pr. Petroniu Tănase, sfat primit de la părintele Dumitru Stăniloae
Sa multumim Domnului pentru inima, acest loc unde ne putem cuibari cu toti cei dragi, vii si adormiti dar mai ales sa ii multumim ca vOr sa se cuibareasca si Dansii cu noi.
RăspundețiȘtergereSofia va rodi in lumea aceasta, chiar de altfel de cum era gandit cu gandirea omeneasca.
RăspundețiȘtergereE bine ca faceti lucrurile frumoase pe care le aveati in plan pentru ea.
Iar cand lacrimile vor fi suvoit atat cat le va fi fost dat, va veti gasi inca mai frumosi sufleteste decat santeti azi, atat de frumosi... Precum o perla, nascuta din suferinta inimii sale ranita adanc odata.
Un gand bun, tomnatic,
Laurentiu
Zilele astea sunt ca zilele de ieri si ca zilele ce vor urma.Toate zilele acestea pregatesc vesnicia.Nici nu terminam noi a ne zugravi zilele, asa cum facurati voi cu camerele, ca am si ajuns la Bunul Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereIn mod sigur pe Sofia au intimpinat-o mosii si stramosii si rudele indepartate.Prin ea, ei afla si inimile voastre.Ii pomeniti?Zilele astea sunt ca zilele de ieri si ca cele ce vor urma, sunt atat de putine ca parca ar fi o singura zi.Miluieste-ne Dumnezeule...