răutatea mă lasă fără aer, Sângele îmi pulsează în tâmple, Iar capul e ca o minge, gata să explodeze. Feţele zâmbitoare Ascund secrete Asta doare cel mai mult. Nimic nu e ce pare a fi.
De ieri mă gândesc la Mile. La Mile Cărpenișan. Are nevoie de ajutorul nostru. Are nevoie de sânge și de rugăciunile noastre. Vă rog să nu rămâneți indiferenți. Mai multe detalii găsiți aici
Se spune că energia oricărui gând negativ rămâne în corpul nostru cel puţin două ore din momentul în care ne-a trecut prin cap. Aşa că... să gândim pozitiv!
De parcă nu ar fi fost suficient că am vise populate cu persoane din viața reală, din viața politică sau după caz, din cea infracționalo-mediatică, mai nou visez și persoane pe care le cunosc doar din poveștile de pe blogurile pe care le citesc :)
Dar sunt pe drumul cel bun, nu? Sau, cel puțin nu duc lipsă de imaginație!