29 iulie, 2011

www.ingeriidelamanastire.blogspot.com

Maica Serafima cu copiii de la mănăstire
Copiii de la mănăstirea Marcuş, jud. Covasna au blog. Deocamdată blogul este la început dar sper să reuşim să-l actualizăm din când în când cu noutăţile de acolo. Puteţi să-i susţineţi pe copiii crescuţi de Maica Serafima mediatizând povestea lor şi micul blog care s-a născut din dorinţa de-a le da o mână de ajutor.
Nu uitaţi că mâine copiii vin la Bucureşti, împreună cu Maica Serafima, la Târgul de Produse Tradiţionale din curtea Facultăţii de Agronomie de lângă Mănăstirea Caşin. Copiii vor sta la târg sâmbătă şi duminică pentru a strânge fonduri care să o ajute pe Maica Serafima să-i crească la fel de frumos ca până acum.
Vă aşteptăm cu drag.
P.S. Dacă puteţi vă rog să daţi mai departe pe bloguri şi reţele de socializare informaţia privind venirea copiilor de la mănăstire la Bucureşti. Poate sunt persoane care ajung mai greu în Covasna, dar îşi doresc să-i ajute pe micuţi iar acum au ocazia să-i şi cunoască.
Maica Domnului să ne vegheze pe toţi!

27 iulie, 2011

Copiii de la Mănăstirea Marcuș vin la București

Îngerii de la mănăstire, cum îmi place să-i numesc pe copiii care cresc la Mănăstirea Marcuș, în Covasna, sub aripa protectoare a Măicuței Serafima vin la București în weekend. Sâmbătă și duminică îi puteți întâlni la târgul de produse tradiționale din curtea Facultății de Agronomie. Copiii vin la București, cu speranța că oamenii cu suflet mare o vor ajuta după posibilități, pe "Mami", cum o numesc ei pe Maica Serafima să mai scape, măcar puțin, de grijile materiale care o apasă așa de mult. La schimb, copiii le vor oferi felicitări și icoane făcute cu dragoste și rugăciune. Dacă puteți, vă rog să dați mai departe acest mesaj.

Vă aștept la târg pe toți cei care vreți să-i cunoașteți pe acești copii care trăiesc în acea poiană despre care părintele Arsenie Boca, Sfântul Ardealului spunea că va fi o poiană în care vor cânta îngerii. Sunt sigură că va fi o întâlnire care vă va încânta sufletele așa cum a fost și pentru mine prima întâlnire cu ei.

Dumnezeu să ne ajute pe toți!

Mai multe informații despre copiii de la mănăstire găsiți aici.

Aici găsiți mai multe date despre târg.

Se pot face donații pentru copii în acest cont:

Maica Stareță Serafima Mariana Comșa
ASOCIATIA DE BINEFACERE "SFANTA IUSTINA"
Cod Fiscal: 14152220 Orfelinatul Sfintei Manastiri Marcus Loc. Marcus, jud. Covasna
Cont BCR - Sf. Gheorghe, nr. RO53RNCB0124009682180001
BCR codul SWIFT (BIC): RNCBROBUCV0 (!ultimul caracter este cifra zero)
Telefon Maica Stareță Serafima : 0740.095.480

P.S. Îi mulțumesc doamnei Daniela Popa de la Media Link Business, organizatoarea târgului de produse tradiționale din curtea Facultății de Agronomie pentru suportul pe care îl oferă acestor copii.

26 iulie, 2011

Gândul serii

"Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme?

Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa?"
Psalmul 26

10 iulie, 2011

Susțineți tipărirea monografiei satului Gârbova de Sus










V-ați gândit vreodată că după ce muriți s-ar putea ca-n urma voastră să nu rămână nimeni care să vă aprindă o lumânare? Care să plătească un pomelnic pentru voi la biserică sau să dea pentru sufletul vostru de pomană, o bucată de pâine?

V-ați gândit vreodată că sacrificiul pe care l-ați făcut poate pentru comunitatea în care trăiți se va șterge pentru totdeauna din memoria colectivă?

V-ați gândit vreodată că locul copilăriei voastre, prima biserică în care ați pășit și ați privit cu mirare îngerii și sfinții pictați pe pereți va deveni o ruină ascunsă între mărăcini?

V-ați gândit vreodată că lucrurile extraordinare făcute de bunici și de străbunici, pentru păstrarea limbii și a neamului de care sunteți legați prin același sânge vor rămâne neștiute, pentru că faptele nu vor fi consemnate nicăieri, poate doar în niște arhive mâncate de timp și de molii?

Doamna Istina Sima s-a gândit la astfel de lucruri într-o vreme în care puțini se îngrijesc de trecut, de morții și de bisericile nimănui.

Doamna Sima a scris o monografie a locului ei natal - satul Gârbova de Sus, județul Alba. Și nu numai atât. Dânsa a curățat și cimitirul, a făcut o inventariere a tuturor eroilor satului din primul și din al doilea război mondial, a plătit slujbe de pomenire pentru ei la biserica satului și a scos la lumină și ruinele vechii biserici, îngropată în buruieni și mărăcini.

Mi-a mărturisit că a început să scrie această monografie a satului în care s-a născut de teamă că timpul va șterge pentru totdeauna, documentele identității unei comunități iar oamenii vor uita legendele, tradiția și sacrificiile pe care strămoșii lor le-au făcut pentru ei. Satul a dat scriitori, ziariști și preoți de seamă. Din biserica din Deal care datează din secolul al III-lea au rămas doar niște ruine. În schimb s-au păstrat câteva sfeșnice brâncovenești dar și valoroase icoane pictate pe lemn.

Cartea are 10 capitole și în jur de 480 de pagini. Din păcate tipărirea unui singurul exemplar costă 130 RON iar doamna Sima nu poate să susțină singură scoaterea mai multor volume. Se simte neputincioasă pentru că toată munca ei de documentare ar putea să nu vadă lumina hârtiei niciodată. Nu știu de ce, dar eu simt că Măicuța Domnului o va lumina pe acest drum.

Dacă puteți să susțineți demersul tipăririi acestei monografii a satului Gârbova de Sus vă rog să luați legătura cu doamna Sima la numărul de telefon: 0744757861

Puteți face și donații direct în contul: Asociaţia „Pro Gârbova de Sus”, Cont: RO56BTRL00101205149846XX, deschis la Banca Transilvania, Alba Iulia.

Vă mulțumesc tuturor!

P.S. Fotografiile aparțin doamnei Istina Sima și vor fi folosite la ilustrarea monografiei.

08 iulie, 2011

Dialog

"Lasă-mă să închid ferestrele. Să le închid pe toate. Fereastra ochilor, a mâinilor, a atingerii. Ultima să fie cea a inimii. Să nu mai simt nimic, să nu mai văd nimic, să nu mă mai doară nimic.

Lasă-mă să stau ascunsă sub plapumă, bolnavă de oameni. Să-mi dorm minţile, gândurile, cuvintele. Să-mi visez vorbele nespuse şi să rostesc răspicat ceea ce citesc în adâncuri. Mi-e teamă că o să vină o zi în care o să mă trezesc vorbind toate astea cu voce tare. Fără bariere, fără oprelişti. O să spun totul dintr-o singură suflare, o să-mi fac bagajul pe loc şi nu o să mă mai uit înapoi, aşa ca atunci când închei un capitol al unei cărţi pe care n-o s-o mai reciteşti niciodată.

Dar poate că e mai bine să mă trezesc şi să uit. Să uit ce-am visat. Să mă trezesc ca după un somn fără început şi fără sfârşit. Senină. Cu memoria resetată. Ca după un refresh care șterge fișierele virusate de înțepătura demonului."

Gândul zilei

Sunt călită. Dar nu suficient. Mai am și acum clipe când mă mir cum, într-o lume a bunelor intenții, oamenii se împiedică de litere mărunte.

04 iulie, 2011

Mă doare capul

Mă doare capul!
De fapt pe capul meu
Îl dor
multe.
Țipetele,
Agitația nesfârșită,
Vorbăria lipsită de sens,
Timpul pierdut
Dar...
Dintre toate, măștile dor
Cel mai tare
Mi se așează pe țeastă
Până când interiorul zvâcnește
Devenind greu
Ca piatra.
Pe capul meu îl dor
multe
Și cea mai mare
dezamăgire
E că nu poate fi
Un felinar de lumină
Pentru lucrurile
Care-l dor.