19 octombrie, 2009

Pe scurt

  • Uneori când te dezamăgeşte un om ai impresia că te-a dezămăgit o umanitate.

5 comentarii:

ADELA spunea...

Nu-i asa ca nu intelegi de ce? Sunt atatea rautati gratuite....de ce?

nicoleta tintea spunea...

Da. Nu înţeleg multe. Pentru că dacă eşti prieten cu cineva nimic nu pare greu. Nimic nu presupune un efort.

Nu ştiu. Dar nu poţi să te dezici de o prietenie şi apoi să iei totul de la capăt ca şi cum nu
s-ar fi întâmplat nimic.

ADELA spunea...

Uite ca se poate...pentru unii...am trait-o pe pielea mea, cu stii tu cine. Inca ma mai mir....

Nadina Campean spunea...

cunosc atat de bine sentimentul asta... dupa momente de genul asta, imi jur ca e ultima data cand am incredere in oameni.apoi trece dezamgirea, uit ce s-a intamplat si o iau de la capat. niciodata nu am invatat din greseli si nu am invatat sa suflu si in iaurt.

nicoleta tintea spunea...

@Adela

Da. Știu, Uneori primești așa o palmă. Și te uiți prostit înapoi. După momentul ăsta îmi doresc din toată inima să mă trezesc ÎNAINTE. Înainte de momentul în care m-am simțit trădată. Înainte de momentul în care mi s-a năruit cerul în cap. Să mă trezesc iar în ziua în care credeam că prietenul meu e prietenul meu...

Pentru că uneori e greu să mă obișnuiesc cu ideea, Cu ideea că NIMIC nu înseamnă NIMIC.

@Nadina

Nu știu. Eu acționez ciudat. Uneori iert, stupid dar iert. Alteori, nu. Mi se pune o barieră în față peste care nu pot să trec.