Am zile bune în care iubesc. Iubesc oamenii, iubesc strălucirea dulce a soarelui. Iubesc frunzele îngălbenite din copacii din faţa geamului meu. Îl iubesc pe necunoscutul de pe stradă. Îi iubesc pe cei care sunt lângă mine. Sau care îmi sunt aproape doar prin gând. Atunci le trimit tuturor gânduri bune. Sărutări şi îmbrăţişări calde. Dintr-o dată parcă sunt şi eu mai înţelegătoare. Văd mai mult plinul decât golul. Lumina, în locul umbrei. Liniştea, în locul haosului. În astfel de momente fiecare bucată din puzzle îşi ocupă locul care îi era destinat. Încă de la început. Fără eforturi, fără griji.
Pe un balcon, din apropierea casei mele scrie cu litere imense, roşii - IUBESC. Nu ştiu cui vroia proprietarul să-şi declare iubirea, dar declaraţia mi s-a părut duioasă.
Azi iubesc şi eu...
4 comentarii:
Esti scumpica foc!!
ceea ce e bine, parerea mea ;) sper sa iubesti si maine, si mereu...
Vezi ca in apartamentul respectiv sa nu stea vreun pervers care a facut o pasiune pentru tine si isi declara public iubirea. iar tu in loc sa te prinzi de mesaj iti pui intrebari din astea: "Ce dracu l-a apucat pe ala sa scrie asa ceva". Ca si tine si el a iubit intr-o anumita zi. Tu ai scris pe blog el pe balcon.... Hai ca ma doare capul de atatea tempenii.... Oricum blocurile din Dr Taberei sunt foarte naspa asezate. Vezi tot la vecinul. Oricum chestia asta are un avantaj: daca vecinul este o vecina (18-25 ani) cu tot ce-i trebuie mai treaca mearga. Cand vecinul este o stimabila de peste 60 ani e cam nasol. :)
Stă aproape, dar nu chiar atât de aproape încât să mă cunoască.
Trimiteți un comentariu