04 decembrie, 2007

Între bine şi rău

Ieri noapte am visat urât. Îmi amintesc destul de multe detalii din vis, dar cel mai bine îmi amintesc spaima pe care am simţit-o.
De frică, m-am trezit din somn.
La scurt timp, mama şi tata au intrat în cameră să-şi ia la revedere. Toată ziua am avut însă aşa, o stare de nelinişte. Am privit cu ochi mari oamenii pe care i-am întâlnit pe stradă. Suspicios. Mă aşteptam ca fiecare să mă atace, să-mi dea una în cap, sau să-mi smulgă geanta. Recunosc sunt paranoică.
Spre prânz am ajuns la gară. Renovată recent. Bucăţile de marmură nu au reuşit să schimbe sentimentul de murdărie umană. O lume pestriţă. Şi mult jeg. Câteva şatre stăteau grupate. Fiecare cu zona ei. Am cumpărat o mână de reviste.
Vine trenul. Aleg un loc unde nu e nimeni. Mă aşez comod. Alături, patru locuri libere. Un bărbat, beat mort se aşează acolo. Vine naşul. Omul îi arată unde are loc. Mă gândesc că poate pleacă. Nici gând. Rămâne acolo. Nu are linişte. Vorbeşte la telefon. Limba i se împleticeşte. Urlă. Înjură. Se plimbă agasant. Aduce două beri. Mi-e teamă să nu încerce vreo conversaţie. Îmi ascund nasul în reviste. Bărbatul se împrieteneşte subit cu un tânăr aflat pe o banchetă alăturată. Încearcă să-i dea de băut. Tânărul refuză. Apoi se preface că intră într-un somn adânc.
Beţivul se uită la mine. Vreo trei ore. Mă enervează teribil să mă privească cineva insistent. Apoi aflu o veste proastă.
Mă simt tot mai rău. Ajung. Târziu. E noapte. Sunt obosită dar nu pot să dorm. Am impresia că în jocul de domino fiecare piesă care se prăbuşeşte ia cu ea, alte piese.
Azi mi-e mai bine. Mâine, nu ştiu.

7 comentarii:

Anonim spunea...

Esti dulce! Pacat ca esti asa deprimata uneori. Fi mai optimista. Asta e lumea in care traim, gri la prima vedere. Dar "culori" exista. Incearca sa vezi mai mult partea colorata. :)

Nicoleta Țintea spunea...

Da. Aşa sunt eu. Trec foarte uşor de la o stare la alta.

Mulţumesc oricum.

Anonim spunea...

Femeieeeeeee!!!!!!!!!!!!!!!!!iar esti cu capul? te bat la calorifer! esti sanatoasa, ai casa ta, ai vecini care te fac sa simti ca traiesti....ce mai conteaza? bea si tu diseara un bahar de vin rosu, te uita la o comedie si ai sa vezi ca viata nu e chiar asa de neagra! Trust me:) Phiphi

PS. Daca nu iti trece cu vin...,te duc eu la o ceainarie:)

Nicoleta Țintea spunea...

Da. Ai dreptate. E suficient să văd dramele altora şi să-mi treacă.

Dar aşa sunt eu. În exterior veselă, în interior melancolică.

Şi apropo, de două zile, nici măcar pe vecina nu am mai auzit-o:)

Pentru simplul motiv că nu prea stau pe acasă...hi hi hi

PECHETTA spunea...

cu siguranţă mâine îţi va fi mai bine! mai ales că e şi ziua ta... LA MULŢI ANI! SĂ FII SĂNĂTOASĂ ŞI FERICITĂ! şi... să visezi frumos la noapte!

Nicoleta Țintea spunea...

Mulţumesc mult. Şi eu sper să visez frumos....

Oricum partea bună este că, pentru mine stările proaste trec repede.

Garfield spunea...

daca mai ai nevoie de ceva in legatura cu visele tale... :)) stii unde ma gasesti...

sper sa te odihnesti cat mai bine si sa zambesti muuuult:)