17 februarie, 2011

Un bebeluș are nevoie de noi

Marian Teofan Grierosu

În ultimele două săptămâni v-am povestit mai mult despre Cosmin, un băiețel de 9 ani care înfruntă un cancer la splină. Cosmin a terminat azi o nouă ședință de chimioterapie și în câteva zile, medicii din Italia îi vor spune când poate fi operat. Cosmin a făcut o parte din drum dar greul nu s-a terminat.

În viața mea a intrat astăzi o poveste al cărei final depinde de noi toți. Toate cu voia lui Dumnezeu desigur. Îmi pare rău, dar nu mă pot culca până când nu v-o spun. Tot cancer. Bebeluș. 10 luni. Băiat de preot. Singurul copil din România care a supraviețuit unei leucemii congenitale. Are nevoie de bani... de foarte mulți bani pentru a avea o șansă. Peste 110.000 de euro pentru un transplant în Italia. Bani cât o viață de om. O sumă care pare imensă, cât un munte de mare.

Dar ce înseamnă în viața asta mult sau puțin? Doar Dumnezeu știe. Cred că la EL mult sau puțin, toate se măsoară cu iubire.

Cineva spunea că DINCOLO doar atât vom fi întrebați - cât de mult am iubit?

Dacă iubiți aerul pe care îl respirați, pământul pe care pășiți, dacă iubiți viața sunt sigură că nu vă veți închide sufletul când veți citi povestea acestui copil.
De ce ați face-o?

Mai multe despre povestea bebelușului Marian dar și detalii despre cum poate fi ajutat găsiți aici.

P.S. Îndrăznesc să vă cer din nou sprijinul. Știu că nu vă veți supăra pentru că vă transmit acest mesaj cu dragoste. Sunt singură că dacă veți pune în el tot iubire și-l veți da mai departe șansele acestui copil vor crește. Vă mulțumesc.

4 comentarii:

Mihaela spunea...

Doamne cate cazuri sunt cu copilasi micuti, de ce oare ii pedepseste viata chiar de la inceput?
Am vazut ca internetul si blogurile in special in Romania au puterea sa ajute, o sa preiau si eu articolul si trimit si un link pe facebook, trebuie sa facem fiecare cate ceva.

Anonim spunea...

Buna seara,
Este adevarat ca nu am primit niciodata raspuns la ce am trimis legat de acest subiect, dar nu voi obosi sa sper…
O sa ma intrebati – de ce ? Iar eu am sa va raspund : daca as obosi copii mei ar insemna sa moara, asa ca nu am de ales si nu trebuie sa obosesc – priveste si spune-mi daca ati fi eu, ce ati face, ati continua, sau ati obosi :

http://www.youtube.com/watch?v=0zV5Vu56wq0

http://www.acasatv.ro/noutati-acasa/emisiuni/la-povestiri-adevarate-doua-surori-gemene-au-urgent-nevoie-de.html

Multumesc ca macar mi-ati dat sansa sa sper ca n-am sa obosesc…
Daniela Zaharia
tel.0763664224

Nicoleta Țintea spunea...

@Mihaela

Oamenii au putere să ajute. Fiecare. Orice lucru mic pe care îl faci e de ajutor. Și faptul că îi vorbești unui prieten de un copil bolnav. Poate el la rândul lui vorbește altui prieten, și tot așa, toate se leagă.

Mulțumesc mult pentru inițiativă.

Nicoleta Țintea spunea...

@Doamna Zaharia

Mi-ați pus o întrebare grea, foarte grea. Nu pot să vă răspund pentru că nu sunt în măsură să o fac. Cred că doar cineva care trece printr-o situație similară v-ar putea răspunde. Dumneavoastră cunoașteți acest răspuns. Îl aveți în suflet.

Cunosc un caz care a făcut transplant cu celule stem în Germania. Costurile sunt mult mai scăzute, în jur de 5 mii de euro dacă nu mă înșel pentru intervenție. Dacă doriți pot să-i cer detalii. Și am senzația că mai există o clinică și la Kiev, cu costuri mai reduse față de China.

Câți bănuți ați reușit să strângeți din momentul în care ați mediatizat povestea fetelor?