21 decembrie, 2008

La prima oră

Azi dimineaţă. Bate cineva la uşă. Mă uit pe vizor. O femeie şi un bărbat. Între cine e. Femeia mormăie ceva. Reiau întrebarea. O dată, de două ori. Cam la al treilea răspuns reuşesc să înţeleg mormăitul. "Vreau să vă vorbesc din Biblie", îmi spune. "Îmi pare rău, plec la serviciu", îi răspund prin uşă.
Mă uit în continuare pe vizor. Cuplul bate la uşa vecinului. Fără succes. Nu răspunde nimeni.
Un gând fulgerător îmi trece prin minte. Dacă aştia sunt hoţi? Cine
m-a pus să spun că plec la serviciu???? Pentru că acesta e unul dintre modurile de operare ale hoţilor - unul verifică dacă e cineva acasă, apoi verifică şi uşile de pe palier şi după aceea acţionează.
De multe ori dau lovitura la mai multe apartamente din acelaşi bloc, chiar în miezul zilei. Am vorbit cu oameni care au lipsit doar o oră de acasă, suficient pentru hoţi. O dată au spart apartamentul unui administrator care stătea la parter, chiar lângă lift, într-un bloc de zece etaje. Omul avea două uşi la apartament şi le-au spart într-o clipită pe amândouă.
În plus azi noapte am visat urât. Vechiul meu coşmar, mi se rupseseră dinţii. Dar azi noapte era sinistru, pentru că spărtura era la dinţii din faţă.
Totuşi sper ca oamenii ăia să fi fost doar doi "martori ai lui Iehova" sau mai ştiu eu ce, nu doi hoţi.
Asta o să văd desigur când ajung acasă.

Niciun comentariu: