04 mai, 2009

Rochia albă de mireasă. Încă o parte. Şi multe altele

Rochia de mireasă e gata. Stă cuminte în dulap învelită în două pungi pentru că mirele e superstiţios, nu vrea s-o vadă şi pace!
Cum să spun....cum să spun. E rochia mea. AIA. Despre care vorbeam. Pot să spun că sunt cam 85 la sută mulţumită. Chiar 90. Pentru un perfecţionist e destul de mult credeţi-mă....
Ca să scurtez povestea mă nemulţumesc două cute... Numai că am renunţat brusc la perfecţiune. Nu ştiu de ce, dar nu mai suportam ideea să mai fac încă un drum şi noi probe. Şi mai era şi starea aceea de aşteptare... După experienţa "sandale la comandă" am învăţat că modificările excesive nu fac altceva decât să încurce şi mai mult totul...
Doamna designer s-a purtat frumos. Deci doamna mireasă care a denigrat-o pe forum era probabil o nebună. Rectific, O MIREASĂ NEBUNĂ pentru că noţiunea de mireasă are oricum în ea o doză de nebunie inclusă.
Aşa... să revenim. Spuneam că doamna designer s-a purtat frumos. A modificat ea pe ici pe colo, nişte detalii care nu erau în program şi contrar aşteptărilor nici eu nu am făcut fiţe...
Prima probă am făcut-o vineri. Am stat cam două ore şi jumătate îmbrăcată şi nemişcată iar doamna designer a tot pus ace mici peste tot. Am făcut şi fotografii. Mirele, care aştepta în faţa casei pentru că, aşa cum spuneam nu a vrut să vadă rochia, din superstiţie făcea deja pronosticuri şi era mai, mai să creadă că atunci se croia totul.... Oricum era curios să vadă dacă ies de la probă mulţumită sau nu....
Am ieşit mulţumită. Totuşi ca să scap repede de stres, pentru că am fost uşor stresată cu proba şi restul l-am rugat pe mire să mai aştepte puţin pentru că doamna designer mi-a explicat că vecina ei aduce nişte rochii mortale, de ocazie. Am cumpărat două rochiţe în fugă şi mi-aş mai fi luat câteva dacă în cap nu mi s-ar fi aprins beculeţul roşu BUGET DEPĂŞIT!!!!
Revenind la rochia de mireasă, că asta era doar o paranteză, ajunsă acasă (la Alba-Iulia, pentru că rochia de mireasă am făcut-o la Sibiu pentru cei care nu cunosc povestea) după ce am cerut câteva sfaturi şi am privit cu atenţie fotografiile dintr-o dată, totul mi s-a părut cu susul în jos şi am sunat-o rapid pe doamna designer să-i explic că rochia mi-e cam mare. Noroc că femeia a fost calmă şi nu mi-a zis vreo două...
Duminică am chemat întăriri. Am zis că trebuie să mai am o părere avizată la proba finală. Aşa că am plecat spre Sibiu cu sora, nepotul şi cumnatul ... Am greşit drumul de câteva ori şi vreo oră ne-am învârtit aiurea prin oraş.
Când am ajuns şi am îmbrăcat rochia m-a luat cu leşin. Nu ştiu dacă de la emoţii sau pur şi simplu pentru că era EA. Rochia mea. Doamna designer mi-a explicat că de obicei miresele îi leşină la probă. Deci nu aş fi fost prima.
Din fericire nu am leşinat.
Chiar dacă rămân la părerea mea, că două cute nu stau la locul lor am luat rochia aşa. Sincer mi-e tare dragă şi regret de pe acum, că nu pot s-o port decât o singură dată. E aşa fină şi delicată.
După ultimele retuşuri nu am mai probat-o dar sper să nu am surprize. Doamna designer mi-a spus să nu o mai probez pentru că materialul se murdăreşte uşor.
Aşa că am pus rochia în dulap. Dar nu am rezistat. Astăzi am scos-o ca s-o privesc puţin. Aşa, că mi-e dragă.
Acum. Mai e o problemă. Am făcut o mică trăsnaie, mică, mică de tot. Stând eu şi tot analizând, că de aia am fost înzestrată cu liber arbitru am realizat că nu îmi place voalul pe care mi l-a făcut doamna designer. Aşa că astăzi, vitează cum sunt
mi-am cumpărat alt voal. Alt material pentru voal. Am vorbit deja cu o croitoreasă să mi-l taie şi să-l aranjeze dar ca să nu mă dezmint, cu firea mea nehotărâtă când am ajuns acasă şi am scos rochia din dulap am realizat că de fapt voalul acela mai închis pe care l-am lăsat în magazin îmi plăcea mai mult.
Acum sunt în dilemă. Nu ştiu dacă mai are rost să croiesc bucata asta nouă de voal, să-mi iau materialul acela care mi-a plăcut mai mult de la magazin sau să păstrez voalul de la doamna designer?!
Ştiu ...iar veţi spune că sunt nebună dar cred că am mai spus că dacă lucrurile sunt prea simple le complic eu....
Şi mai am o problemă. Rochia pe care am probat-o iniţial, cea după care am dat comanda pare mai înfoiată în fotografii decât cea pe care o am acum...În fine...Una peste alta sunt mulţumită. Doar că mă întreb şi eu aşa...
Şi ca să fie totul complet astăzi am făcut şi alte fapte bune....
În primul rând am uitat să vă spun, am schimbat materialul turcoaz pe care vroiam să-l folosesc pentru rochia de cununie civilă. Asta pentru că, aşa cum mă ştiţi, în momentul în care am ajuns acasă brusc nu mi-a mai plăcut aşa de mult şi după ce m-am mai gândit la modelul rochiei am realizat că nici măcar nu se potriveşte un model cu imprimeu.
Aşa că, nu am schimbat materialul, ci ca să fiu sinceră...
mi-am luat altul. Nu ştiu ce voi face cu cel cumpărat aşa cum nu ştiu ce voi face nici cu bucata de voal cremuliu dar sunt sigură că voi găsi până la urmă o soluţie.
Oricum pot să vă spun că am deschis un nou capitol SANDALE LA COMANDĂ. Pentru că am descoperit o super firmă care face sandale şi pantofi la comandă la jumătate din preţurile percepute de doamna designer care îmi concepe magnificele sandale de mireasă (alea făcute de trei ori). Acum rămâne de văzut şi cât de comode şi reuşite vor fi. Sandalele pentru cununia civilă. Le-am comandat deja. Deocamdată sunt în faza de extaz. Că aşa începe totul.

8 comentarii:

Fifi spunea...

Imi place finalul acestui post. E bine ca recunosti. Ca totul incepe cu faza de extaz:)

nicoleta tintea spunea...

@Fifi

Da,la început sunt în extaz. Apoi mă păleşte îndoială. Chiar panica uneori. Apoi îmi caut motive. Mă liniştesc. Mă calmez. Iar îmi place totul. Şi iar cade buturuga. Şi o iau de la capăt :))))

Nadina Campean spunea...

ma bucur ca esti multumita. 85% e un procent bun, prietenii stiu de ce :)

nicoleta tintea spunea...

@Nadina

Mă gândesc să închid subiectul nuntă şi sandale de pe blog. Nu de alta dar unii s-ar putea să aibă impresia că sunt prea stresată. Sau mai stresată decât sunt în realitate. Am scris şi pentru că unii prieteni mi-au spus să mai povestesc câte una alta pe marginea subiectului şi m-am tot lungit cu subiectul.

Nadina Campean spunea...

cred ca e normal sa te preocupe. nu-l inchide, ca mai invatam si eu cate ceva, pentru orice eventualitate :)

nicoleta tintea spunea...

@Nadina

Draga mea atunci când te vei mărita să mă faci consilierul tău personal...Îţi dau toate datele şi îţi prezint şi cele mai avantajoase oferte....Sau mai bine spus îţi fac rezumatul căutărilor...

ADELA spunea...

Dumnezeule mare! Atat pot sa spun! Nu credeam ca esti asa! Adica nu credeam ca esti genul Cos, Cori, Adela...candva ca acum a cam disparut acea Adela...

nicoleta tintea spunea...

@Adela

Mă crezi că nici eu nu ştiam lucrurile astea despre mine????

Adică nu am fost pasionată niciodată chiar aşa de haine, designeri şi alte alea....

Dar acum....acum sunt foarte informată, citesc despre tendinţe şi am găsit tot felul de artişti pe net care fac tot felul de ciudăţenii, haine sau diverse accesorii. Ştiu cam care sunt oamenii care fac pantofi la comandă, adică ofertele de pe piaţă şi multe altele....

Şi apropo...Adela aceea există trebuie doar s-o scoţi la suprafaţă...