Muzica serii

Nu mă pot sătura să ascult melodia asta...

Muzica zilei

O melodie despre toamnă într-o zi în care iubesc...

Nocturne

În ultimele nopți am început să-mi visez colegii de liceu, de generală...Mai am puțin și cred că voi ajunge să-i visez și pe cei de la grădiniță....:)

Oameni cu care nu am vorbit de ani de zile. Sau nu am vorbit deloc din momentul în care drumurile noastre s-au separat. Îi așez în vis la aceeași masă. Ne pregătim de petrecere, fac liste peste liste, cu unii stau de vorbă, pe unii doar îi văd stând liniștiți pe un fotoliu sau îi descopăr în vreun cotlon al camerei.

Poate că au rămas multe lucruri nespuse. Poate le-am greșit cândva și acum îi caut în vis. Nu știu.

Oricum în vis totul pare transformare, agitație, lume, dans, petrecere, concert...Apar acolo oameni vechi și oameni noi și haine noi, luxoase pe care le tot probez....Îmi amintesc o capă albastru indigo cu blăniță gri pe margine :))). Haine de fițe pe care eu nu le port de obicei...Dar poate mă atrag...

Interesant este că totul avea legătură cu un concert al Cesariei Evora...Iar Cesaria era în două locuri, se muta din sala mare de concert, într-o sală mică, intimă, conchetă cu un public restrâns. Iar eu încercam s-o prind în ambele părți. Să-i fac poze, să surprind momentul, să nu pierd momentul...Mă mutam dintr-o sală în alta și desigur în sala mare era multă lume, nu-mi mai găseam biletul, nici locurile...

P.S. Nu vă chinuiți să înțelegeți nimic! Așa sunt visele mele! :)

Şoapte

Alexandrina

Am văzut-o aseară pe Alexandrina, la Palatul Ghica. A fost o seară de neuitat. Caldă, magică desprinsă parcă dintr-o altă lume, în care cuvintele devin șoapte, iar șoaptele se topesc în muzică. Timbrul ei de catifea înmoaie sufletele. Le înmoaie și le poartă într-un vis.

Alexandrina a cântat cu inima vegheată de copiii ei, surprinși într-o colecție de 12 tablouri. Au toți ochii mari, triști și melancolici, ochi larg deschiși spre o lume pe care ar vrea parcă s-o înțeleagă mai mult.

Alexandrina cântă și pictează. Cântă despre dragoste și despre dorința sufletului de a se regăsi, de a zburda liber. Sau cel puțin așa am simțit eu.

Cuvintele ei, sensibilitatea și delicatețea pe care le afișează mi-au atins sufletul într-un fel în care niciun artist nu a făcut-o până acum. Alexandrina este un artist complet. Rar poți să vezi așa multă simțire și talent într-un singur om. În același timp e o bucurie să vezi cât de generos este Dumnezeu.

Piesa serii

Ascult
o muzică tristă.
Am găsit-o
ascunsă
Printre alte sute
de melodii.
Acordurile
sunt de tango,
pasionale și sfâșietoare
În același timp.
Oamenii își amintesc
de oameni
După ani de zile,
Și se comportă
Ca și cum ar fi fost ieri.
Uneori e bine că
ne salvează
Memoria.
Ne salvează
prin uitare.
Uitarea ne face liberi,
Liberi să mergem mai departe.
Iar muzica e
cadoul sufletului.

Dor de Crăciun

Am fost la concert. Și mi-a plăcut la fel de mult de Bănică. Și

mi-e și mai dor de Crăciun. De brăduț. De colinde. De mirosul de iarnă.

Vine Crăciunul....iar eu merg la concert!!!

Piesa zilei

Vreau să am steaua mea

Leapşa muzicală

http://www.youtube.com/watch?v=g1SI5KE9dcM

Simona ne-a făcut să ne gândim astăzi la muzică. Cea care ne tulbură simţirile. E greu să alegi. Dar mă obsedează piesa asta. Ştefan Iordache şi Sanda Ladoşi "Între noi mai e un pas". Pentru unii e o piesă tristă. Pentru mine este un cântec despre dragoste.

Dau leapşa Adelei.

Piesa zilei