20 octombrie, 2010

Rugăciune


Smulge-mă
Doamne,
de aici.
Fă o minune
şi aşează-mă
Acolo unde iubirea
mea
pentru oameni
Poate prinde
aripi.
Sau arată-mi
Cum să fac
din suferinţă
Un pod
Peste suflete.

4 comentarii:

Mădălin Ciortea spunea...

Un poem pe verticala despre dorintele umane inalte.
Este prima data cand iti vizitez blogul si mi-a facut o deosebita placere.

Nicoleta Țintea spunea...

@Mădălin

Mulţumesc de vizită. Te mai aştept pe aici!

nicoletadumitru21@yahoo.com spunea...

Cuvinte pline de prounzime si adevar...Mai scrie-ne Nico ca ne face bine sa mai citim si lucruri frumoase.

Nicoleta Țintea spunea...

@Adriana

Multumesc, Adi! Esti tu drăguţă ca întotdeauna.