Despre legătura dintre fin și naș

Alexandra, sursa foto: www.ingeriidelamanastire.blogspot.ro

Azi ne-am vizitat finuța. Mogâldeața cu ochi mari și negri, cu părul tăciune și pielea de ciocolată. Are doi ani și trei luni și mă gândeam astăzi cât de mult s-a schimbat de la ultima vizită. De fapt mă mir mereu și mă topesc când o văd cât de lipicioasă este, ce progrese face, ce cuvinte noi a mai învățat. Îmi amintesc cât de mică era când am ținut-o în brațe în fața altarului. Părintele Argatu spunea că este bine ca frații să aibă nași diferiți. În primul rând pentru că se mărește familia. Și mai spunea ceva, că finii împrumută ceva din trăsăturile nașilor, o deprindere, un talent, o preocupare. Pentru că între naș și fin există o legătură de rudenie, aproape la fel de importantă ca legătura dintre părinți și copil. Din păcate eu am pierdut legătura cu nașa mea de botez, încă din copilărie. Mă mai rog uneori pentru ea și regret că nu mai știu nimic despre familia ei. Poate așa ca mine s-a rugat și Alexandra, fetița cu gropițe în obraji care trăiește la Mănăstirea Marcus, în Covasna și Doamne, Doamne a ajutat ca nașa ei să o revadă. Articolul scris de nașa Alexandrei este emoționant pentru că este o pledoarie tocmai pentru această legătură minunată care se creează între cel botezat și nașul său. Și invers. 

Așa că dacă ați fost naș nu vă uitați finii, pentru ca datoria nu se încheie în momentul în care ați închis ușa bisericii. Legătura este tainică și responsabilitatea este pe viață. Și invers. Dacă sunteți fin nu vă uitați nașul. Face parte din familia voastră. Chiar dacă au trecut anii și poate din diferite motive nu ați mai ținut legătura cu nașii sau finii eu cred că oricând această relație se poate restabili cu ușurință.

Articolul despre legătura de suflet dintre naș si fin îl puteți citi pe blogul copiilor de la Marcus.

Muzica serii

Nu mă pot sătura să ascult melodia asta...

Ajutor pentru Lăcrimioara și Sebastian

Sebastian 

Părintele din satul în care locuiește familia Măzăreanu, adică familia sinistraților din satul Milișăuți, judetul Suceava pe care i-am cunoscut la inundații si i-am ajutat toamna trecută mi-a spus povestea Lăcrămioarei înainte de Crăciun. A cunoscut-o la grădinita unde isi duce băietelul. Si m-a rugat dacă pot să o ajut pentru că este un om modest, bun care are nevoie de sprijin pentru a-si creste copilul.  

Lăcrimioara si Sebastian

Lăcrimioara este o mamă singură. Are un băietel de 3 ani si câteva luni. Pe Sebastian. Ea a crescut fără mamă si viața nu a fost prea generoasă, nici când Lăcrimioara a ajuns la maturitate. Locuieste cu chirie, intr-un apartament din Rădăuti. Munceste ca ajutor de educatoare la gradinita unde-si duce copilul. Pentru munca aceasta primeste 300-400 ron pe lună. La aceasta suma se adauga pensia alimentara a copilului, 175 ron. Acesta este singurul ei venit. Doar pentru chirie plăteste 300 ron. Si suma este atat pe mică pentru că gazda a fost intelegatoare. De alocatia copilului (42 de lei pe luna) nu se atinge. Lăcrimioara mi-a spus că-i strange pe toți intr-un cont, ca să aibă sa-i cumpere ce-i trebuie pentru scoală, copilului, atunci când acesta va implini 7 ani. 

Lăcrimioara nu vrea milă. Si nici să cersească. Isi doreste un loc de muncă stabil care să-i permită sa-si crească băiatul. A lucrat până acum ca operator calculator, ajutor contabilitate primară, vânzător etc. A inceput o facultate dar nu a reusit să-si termine studiile din cauza lipsurilor financiare. Am rugat-o pe Lacrimioara sa-mi lase un cont pentru cei care vor sa o sustină până când situatia ei financiara se va imbunătati, cu ajutorul lui Dumnezeu. În zilele următoare îmi va da și adresa unde se pot trimite colete, dacă există cineva care doreste să le trimită alimente sau produse de igiena. Sunt sigură că orice dar este binevenit. Ea mi-a spus că nu îndrăznește să ceară nimic. 

Cel mai mare ajutor este cel legat de găsirea unui loc de muncă stabil, pentru Lăcrimioara, în orasul Rădăuți, judetul Suceava. In acest sens vă rog dacă puteți să distribuiți această informație. Poate cineva vede acest mesaj și o poate ajuta pe Lăcrimioara. Si implicit si pe copilul ei. CV-ul si l-a depus deja la Oficiul Fortelor de Muncă din oras. In februarie vrea să facă si un curs de inspector resurse umane. A făcut si un curs de operator calculator. Am aplicat si eu, in numele ei, pe un site de joburi, la locurile de munca din Rădăuți acolo unde am considerat că s-ar putea încadra. 

Am vorbit cu Lăcrimioara în seara asta la telefon. Mi-a plăcut mult căldura vocii sale. Este un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, un om bun. De aceea mi-as dori tare mult să o putem ajuta. Numărul de telefon al Lăcrimioarei Niculescu este 0754486349 

Se pot face donatii in contul RO05RNCB0241036921460002, deschis la BCR Rădăuți, titular Niculescu Lăcrimioara Liliana. Atasez articolului câteva fotografii, CV-ul Lăcrimioarei dar si strigătul ei de ajutor pe care mi l-a trimis sub forma unei scrisori. 

Scrisoarea Lăcrimioarei, prima pagină

Scrisoarea Lăcrimioarei, pagina a II-a

Vă multumesc tuturor. Pentru alte detalii vă rog să-mi scrieti pe mail: nicoletatintea@gmail.com sau pe facebook.

CV-ul Lăcrimioarei

Dă mai departe...

Mă gândesc la un singur lucru, zilele astea. Că nimic nu se compară cu bucuria de a dărui. Așa că sfatul meu este să faceți curățenie în dulap, în frigider, în bibliotecă, printre cărțile pe care nu le mai citiți și să dați mai departe ceea ce găsiți. Cu mult drag. 

Dacă este o bluză, spălați-o, călcați-o, împachetați-o frumos și dați-o unui om sărac, chiar și de pe stradă. Puteți pune în pachet și un mesaj. 

Dacă găsiți niște fructe duceți-le unui bătrân sau unui copil bolnav. Dacă găsiți cărți trimiteți-le unei școli de la sat, care are nevoie de bibliotecă sau pur și simplu unui coleg căruia îi place să citească. 

Dacă nu a mai rămas nimic de dăruit atunci dăruiți doar fapte bune. Un zâmbet. O îmbrățișare. Faceți o bucurie neașteptată. În taină. Unui necunoscut. Unui coleg cu care vorbiți rar sau chiar niciodată. Unui prieten. Unuia mai puțin prieten. Nu contează. Dăruiți și atât.