Drumul

Prietena Sofiei mi-a trimis acest link, în această seară, pe mail. Acest link, de pe blogul meu. Eu uitasem acest text cu desărvârşire.

Regăsirea lui m-a lăsat fără replică.

E o postare veche, din 2010. O postare în care am scris o frântură dintr-un vis. Un vis în care urma să merg pe o cale, CALEA SUFERINŢEI.

DE CE am ales cu trei ani înainte ca Sofia să vină pe lume, să ilustrez această postare, fix cu această poză,  nu ştiu.

Aceasta este fotografia pe care am publicat-o pe blog, în 2010

E o fotografie cu maci, deşi la vremea respectivă nu aveam o pasiune pentru aceste flori. Şi nici nu aveau o semnificaţie anume, pentru mine.

Unele lucruri nu le putem pătrunde cu mintea noastră de oameni.

Fericirea Sofiei

Autor: prietena Sofiei

Jos plâng mamele și tații,

Surorile și cu frații.

Plâng de dorul celor care

S-au urcat în depărtare.

Plâng cu doruri mari fierbinți,

Plâng cu dragoste de Sfinți.

Lacrimile lor se scurg,

Florile întrepătrund,

Udă a lor rădăcină,

Trimit gânduri spre Lumină.

Sus, cei plânși încep a plânge,

Lacrima ușor le curge,

Bucuroși că nu-s uitați

De familie și cei dragi.

Lacrimile-ajung în nor

Și precum un călător,

Se-ntorc pe obrazul care

A plâns astăzi cel mai tare.

Simte inima cea plânsă

O binecuvantare sfântă,

Coborâtă chiar de Sus

De la cel care a fost plâns.

Dulce, caldă mângâiere,

Cere sufletul tot cere

Și-ntre Sus și Jos se face

Curcubeu ce nu desparte,

Inima care iubește

De inima care trăiește.

De la Sus în Jos o scară

De iubire se pogoară

Și pe ea urcând mereu,

S-ajungem la Dumnezeu.

Când am terminat de plâns,

Fericirea ne-a pătruns.

Spun unii că nu există.

Viața lor chiar că e tristă!

Noi, cei care-am plans,

Le dăm si lor o veste:

Fericirea nu-i poveste!

Este o Lucrare Sfântă,

Strânsă-n lacrima tăcută,

Între nouă fericiri,

Din care am învățat

Că și Sus și Jos e bine,

Când Hristos este cu tine!

Fericirile

1. Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor.

2. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.

3. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pamântul.

4. Fericiți cei flămânzi și însetați de dreptate, că aceia se vor sătura.

5. Fericiți cei milostivi, că aceia vor fi miluiți.

6. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.

7. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

8. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a acelora este Împărăția Cerurilor

9. Fericiți veți fi când va vor ocarîși va vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind pentru Mine.

Bucurați-va și va veseliți, că plată voastră multă este în ceruri.

Cântecul Sofiei

Sursa foto: http://www.tablouri-de-vis.ro/tablouri_cu_flori/elena_bissinger/fluturi_in_vacanta

Rândurile acestea au venit dimineaţă, pe mail. De la aceeaşi prietenă bună, care a fost alături de noi, în acele zile grele. Iar cuvintele mi-au atins inima. Mulţumesc, prietenă scumpă.

Cântecul Sofiei

 

Mămico,

Azi am coborât

Să-ți mulțumesc.

Este atâta bucurie,

Acolo unde locuiesc.

Tăticule,

Te rog,

Să nu îți fie dor.

Eu sunt cu voi

În orice colțisor.

Din inimă

Vă vin mereu

În minte.

Mă legănați,

Printre ale voastre cuvinte.

Trăind și eu

Asemenea cu voi,

Iubind Viețile Sfinte!

Nășicule,

Mult bine mi-ai făcut:

Botez și Sfântă Împărtășanie

Am avut.

Cu ele am pornit

În nouă Viață

Și-n acest an s-au înmulțit

Și-au dat speranță.

Nășica mea dragă,

Să știi că sunt bine.

Pe toți v-am purtat

Peste tot, cu mine

Și sper ca din bucuria noastră,

Toți cei dragi

Din familie și prieteni

Să primească.

Plec și rămân,

Este atât de bine!

Dragii mei dragi,

Sunteți cu mine!

Acum sunt mare

Sunt și cuminte,

Mă-mpărtașesc mereu

De Cele Sfinte!

Un Psalm de bucurie,

Psalmul 22,

M-aș bucura

Să-l cânt acum

Cu voi!

PSALMUL 22 

1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi. 
2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit. 
3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui. 
4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti. 
5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat. 
6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic. 
7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile. 

De ziua ei

E ziua ei. E ziua în care a venit pe lume. Târziu în noapte. E ziua în care a primit Sfântul Botez. Un înger. Şi un nume. SOFIA. Unul care va răsuna în inima mea pentru veşnicie.

Cred că Sofia ştie că de-o vreme, cuvintele s-au stins Nu le mai găsesc. Nu găsesc cuvintele pentru lacrimi, pentru dor. Au intrat parcă în pământ. Poate într-o zi se vor întoarce.
Astăzi o prietenă dragă mi-a trimis aceste rânduri pentru draga noastră, Sofia. A găsit ea cuvintele pe care eu le-au pierdut. 

Mulţumesc, prietenă dragă.

Zilele Sofiei

Câmpul e plin de maci

Și de îngeri,

Cinci zile ți le-mparți

Cu cei dragi,

Apoi zbori tot mai sus

Însoțită de îngeri,

Râzi și nouă ne lași

Câmpul cel plin de maci.

Iar te naști

Și din nou ai trei zile,

Nouă vin lăcrimând,

Urmând trei săptămâni,

Într-o zi, patruzeci,

Ziua când te înalți.

Rând pe rând,

Sunt trei luni, nouă luni,

Și acum, toți cei dragi

Îți serbează ei, anul.

Iartă-mă draga mea,

Astăzi nu pot a plânge,

Câmpul e plin de maci,

Tu te bucuri de îngeri.

Zilele ți le petreci printre Sfinți,

Noi așteptăm cuminți,

Gândul nostru să-l prinzi

În al anului zbor.

Te iubim și-ți vorbim,

Dor cu dor:

Somn ușor!

Pentru sufletul tău

Îți citesc azi cu drag,

Psalmul 102.

Să te legene-n cer

Cu-al său vers minunat,

Să-i aline mereu

Pe ai tăi dragi părinți,

Te-au crescut ca pe flori

Așezate-ntre Sfinți. 
 

Psalmul 102

1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări;
5. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
9. Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
11. Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori.
16. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său.
17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
18. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
19. Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Său şi împărăţia Lui peste toţi stăpâneşte.
20. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui.

22. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.