Eu cred că Sfânta Parascheva poate face o minune

Știu că mâine este sărbătoarea Sfintei Parascheva. Nu am fost niciodată la Iași, la moaștele ei dar mi-ar fi plăcut să ajung acolo. Coincidență sau nu, tot din Moldova am primit în această seară o cerere de ajutor. Un strigăt mut. Pentru că nu a fost pur și simplu o cerere. Ci un strigăt pe care l-am "citit" printre cuvinte. 

În 2010, am fost plecată patru zile să filmez la inundațiile din Suceava. Câteva povești, câteva familii care aveau nevoie de ajutor. Aveam un plan de filmare dar Dumnezeu mi-a condus pașii și spre câteva familii care nu erau pe lista inițială. Așa am cunoscut familia Măzăreanu din Milișăuți. Rețin perfect imaginea de bojdeucă plină de noroi și afectată de ape. În cale ne-a ieșit Georgeta, o mamă de 27 de ani cu trei copii. Alexandru avea atunci 2 ani și jumătate, Valentina aproape 5 iar Ana-Maria urma să meargă la școală. 

Am stat cu Georgeta clipe bune în mijlocul curții. Femeia avea privirea pierdută și plângea fără încetare. Nu aveau mai nimic de mâncare. Doar niște pâine și o conservă începută. Țin minte că aveam la noi niște pateuri și le-am dat copiilor care le-au savurat plini de încântare. Georgeta m-a impresionat prin modestia ei. Prin credința ei. M-a impresionat atitudinea ei maternă și dorința puternică de-a le oferi un viitor copiilor, în ciuda sărăciei. 

Vechea căsuță a familiei Măzăreanu

M-am întors la București iar în urma reportajului un domn cu inimă mare le-a făcut o căsuță nou nouță. Anii au trecut dar Georgeta nu m-a uitat. Mă sună mereu de sărbători iar copiii ei mă colindă la telefon în semn de mulțumire că într-o vară le-am bătut în poartă. Am încercat să-i mai ajut din când în când. Cât am putut. Le-am trimis pachete prin poștă și de vreo două sau trei ori niște bănuți. Pentru că m-au impresionat de fiecare dată. Pentru că nu cer și se bucură de orice ajutor. 

Georgeta, 2010

Nu mai rețin ultima convorbire cu Georgeta. Cred că a fost în urmă cu câteva luni. M-a sunat însă în această seară și mi-a spus că are un început de cancer la sân din cauza unei mastite netratate corespunzător. Medicii i-ar fi recomandat să nu se opereze. Mie mi se pare cam stranie recomandarea și am rugat-o să vină la spital la București, la un control serios. Mi-a spus că nu ar putea să-si lase copiii singuri. Că si când i-a fost rău de la inimă și a ajuns la spital, dimineața s-a cerut acasă tocmai ca să nu-i lase singuri. În plus, nu este asigurată și nu și-ar putea permite o internare. 

Georgeta mi-a vorbit despre greutățile ei. Vara muncește cu ziua și ea și soțul ei, pe unde apucă. La câmp, la scos de cartofi. Fac orice și reușesc să supraviețuiască cumpărând alimente de la magazin, pe datorie. Soțul ei a încercat de la mai multe ori să se angajeze la Rădăuți. Dar nimeni nu-l angajează pentru că nu are opt clase terminate. Nici Georgeta nu le-a terminat. De fapt amândoi au cam două clase. Soțul Georgetei a rămas de mic fără părinți. Mă surprinde însă inteligența nativă a Georgetei și bunul ei simț. 

Mi-a spus că au reușit să cumpere ceva lemne pentru iarnă. Că își dorește să aibă bani ca să cumpere butelie. O butelie costă 70 de lei și îi ține 2, 3 luni. Pentru că gătește doar o singură dată pe zi, o oală mare cu mâncare de post. Mi-a spus că dacă reușeste să cumpere doi, trei saci de cartofi crede că o să treacă iarna. Mai trebuie să plătească curentul. Problema asta îi macină rău. Facturile sunt imense (in jur de 200 -250 de ron) pe lună pentru că locuinta lor este legată cu alte sase case la nu stiu ce retea de electricitate ce tine de primărie si nu au contor separat. Asa că impart toti toată factura. Îi e teamă să-l supere pe primar. Speră insă ca furnizorul Eon dacă nu mă insel să facă propria retea în zonă, măcar la anul ca să poată plăti mai putin. Mi-a spus că nu consumă curent aproape deloc. Masina de spălat li s-a stricat, iar frigiderul nu-l bagă în priză pentru că nu au nimic în el. Au doar două becuri și din din când în când, copiii se uită la telvizor. Atât. 

Valentina, Ana-Maria și Alexandru

Mi-a povestit că se roagă mereu pentru toți cei care au ajutat-o. Uneori și-n miezul nopții. Și că speră că Sfânta Parascheva a cărei sărbătoare este mâine va face și pentru ei o minune. Mi-a povestit de copii. De Valentina care este în clasa I și căreia îi place mult la școală. Și nu mă mir. Pentru că era foarte inteligentă și când am 
cunoscut-o. Mi-a spus că la școala s-au făcut două clase de clasa I, una de bogați și una de săraci și că se bucură că Valentina e în clasa de săraci, ca să nu simtă diferențele. Georgeta nu are multă școală dar cred că mi-ar putea da lecții la economii. Pentru că țin minte că mi-a explicat cândva cum se descurcă ei o lună, din 150 de lei. 

Georgeta, cu cei trei copii și preotul din sat care le este și naș

Am închis telefonul și mă gândesc și eu, ca si Georgeta, ca Sfânta Parascheva poate face o minune pentru ei. O minune poate însemna un pachet cu alimente neperisabile, trimis prin poștă, pe adresa familiei din Milișăuți. Sau un colet cu câteva rechizite. Sau câteva hăinuțe pentru copii. Sau un sac cu cartofi. O minune pentru Georgeta e poate o mașină de spălat. Sau poate un contor separat la curent, pentru a putea plăti o factură decentă. Cu adevărat minune ar fi un loc de muncă pentru soțul ei, undeva în Rădăuți. Orice fel de muncă. A încercat să se angajeze la o firmă de construcții care pune dale. Habar nu am cum este legea. Dacă nu ai opt clase nu poti munci nici măcar ca muncitor necalificat? Adică poti munci numai la negru? O minune înseamnă un bănuț trimis prin poștă. S-ar bucura de orice le puteți trimite. Pe mine mă îngrijorează boala ei. Și faptul că medicii i-au spus că "este ceva obișnuit cancerul la sân și că foarte multe femei au așa ceva dar nu este grav", bazându-se poate pe naivitatea Georgetei și pe lipsa ei de informație. Îmi pare rău că nu sunt mai aproape de această familie, ca să o pot duce pe Georgeta la un medic. Să vedem exact în ce fază a bolii este. Georgeta nu are un cont dar mi-a spus că dacă cineva ar vrea  s-o ajute își poate deschide unul. Am scris această notă în speranța că dacă citiți poate doriți să-i ajutați. Dacă cunoașteți pe cineva care lucrează la Oficiul Forțelor de Muncă Suceava care stie de vreun loc de muncă pentru necalificati, undeva în orasul Rădăuti vă rog dati-mi de veste. Sau poate cunoasteti chiar vreo firmă în Rădăuti care si-ar dori să-i angajeze pe soții Măzăreanu. 

Dacă doriti să o ajutați pe Georgeta si pe copiii ei si doriti mai multe informatii vă rog să-mi scrieti aici: nicoletatintea@gmail.com 

Dacă doriți să le trimiteti ceva prin postă adresa Georgetei este 

MĂZĂREANU GEORGETA, STRADA GĂRII, ORASUL MILISĂUTI, JUD SUCEAVA, NR 169 B, COD. 727360 

Pentru mai multe detalii puteți s-o sunați pe Georgeta la numărul de telefon 0755497895. 

Le-ar fi de mare folos dacă distribuiți aceste informații.

În fotografii puteți s-o vedeți pe Georgeta și pe copiii ei, la inundațiile din 2010, în căsuta veche. Fotografiile au fost preluate de pe un forum "AmFostAcolo", care a organizat la vremea respectivă o campanie de ajutorare a celor loviți de inundații. Eu nu am făcut fotografii în 2010. Si nici stirea care a intrat în Observator nu am reusit s-o găsesc pe internet. Vă multumesc tuturor.

UPDATE 8 NOIEMBRIE
https://www.facebook.com/notes/nicoleta-ţintea/în-vizită-la-georgeta-și-la-copiii-ei-milișăuți-suceava/435740646481570